POS PubOrder baruri si restaurante

POS pentru baruri si restaurante. Click aici!

RSS Feed Directory
1590 feed-uri in director

Berea de dupa

Pălitura de osândă

Am ajuns pentru prima și singura oarã în Republica Moldova pe la începutul anilor 2000. Eram într-un „schimb cultural european de tineret“. La el participau oameni din mai multe țări "vestice", la care se adăugau grupuri din Moldova, Rusia și România. Eram toți cazați în incinta unei foste tabere comuniste. Undeva, lângă locul special amenajat pentru a aprinde seara focul, era o pancardă cu tabel, care la capătul fiecărei coloane avea scris: “RUG 1, RUG 2, RUG 3…“ până la „RUG 14“. În coloana „RUG 3” erau rămășițele unui anunț vechi din care am reușit să descifrez cuvintele: „Serghei“ și „cântece“.

În fiecare dimineață în drumul spre sala în care aveau loc workshop-urile noastre despre „indentitate europeană” și „multiculturalism“ treceam pe lângă „pancarda cu ruguri” și mă întrebam ce vrea să zică. În fiecare seară, ne adunam cu toții lângă aceași „pancardă cu ruguri“, aprindeam focul, vorbeam, cântam și ne delectam cu „jin“ moldovenesc. Mi-a fost jenă să îi întreb pe basarabenii, colegi de workshop, dacă „rug“ era un cuvânt rusesc și ce înseamnă.

Într-o seară, unuia din de participanți îi vine ideea ca peste câteva zile să organizăm un mini bal mascat la lumina focului de tabără. Unul dintre organizatori ia o foaie de hârtie, scrie „Costume Party“ și o lipește pe pancardă sub „RUG 5“. Și abia atunci mi-am dat seama că „RUG“ nu era un cuvânt în limba rusă. Însemna „foc”. De tabără. Acolo era trecut programul activităților „cultural – recreative“, organizate în fiecare seară la foc.

Mi-am adus aminte de „ruguri“ în timp ce citeam Sex & Perestroika de Constantin Cheianu. Mi-am adus aminte cum mă miram că acei „colegi de workshop“ din Basarabia foloseau foarte multe cuvinte din cele pe care noi le găseam în manuale la capitolul „arhaisme“. Parcă prietenii mei basarabeni de la București nu foloseau chiar atât de multe. Probabil că, la cât se râsese de limbajul lor și de dicționarul moldoveano - român, se fereau intenționat de astfel de cuvinte. Ba știu și vreo doi basarabeni care, după un an de zile în România pierduseră și orice urmă de accent. Dar, n-am știut niciodată cum se purtase lupta pentru sau împotriva limbii române dincolo de Prut. Știați de pildă că au existat mii de cuvinte interzise, ba chiar un sunet interzis: „ge“? Pentru că nu exista în limba rusă. Așa Germania a devenit "Jermania" și geniu a ajus „jeniu”. Știați că actorii aveau de suferit dacă nu „înmuiau“ la sfârșit cuvintele? Stiați că era mai ușor să găsești o carte în limba română la Moscova sau la Riga decât la Chișinău? Vă asigur că după ce citiți această carte, bancurile cu “expresii moldovenești“ ca “pălitură di osândă“ (= lovitură de pedeapsă), „străjer“ (= bodyguard), „Izbăviți di tălănguță“ (= Salvați de clopoțel) „Gâlceavă pi șer“ (= Războiul stelelor), s-ar putea să nu vi se mai pară atât de amuzante. În schimb, cartea lui Cheianu, publicată la Editura Cartier, sigur vi se părea amuzantă. Și interesantă, mai ales că include și o privire personală asupra evenimentelor din Moldova și asupra relațiilor cu România în anii ’90.



noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

stavroghin nu exista in masini punct ro

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

you are made in china

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

Să se dea cîte opt, să ajungă la toţi !
la casa de bilete de la Teatrul Naţional:



update: azi am văzut şi la Teatrul de Comedie un anunţ asemănător. La "Casa Zoikăi" nu se vînd decît cîte 6 bilete.

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

Vrem orasul inapoi!
de la http://vrem-orasul.blogspot.com/


Parlamentul se pregateste sa respinga ordonantele OUG 114/2007 si OG 27/2008 - singurele care ar putea proteja DREPTUL TAU constitutional la un mediu sanatos, spatii verzi, aer curat, si care ar putea apara ORASUL TAU de constructii abuzive!

Vino sa susti votarea acestor ordonante ca legi!
O actiune la nivel national, duminica, 5 aprilie, intre orele 12.00 si 14.00.

Bucuresti: intrarea in Parcul Herastrau (dinspre metrou Aviatorilor)
Cluj-Napoca: Piata Stefan cel Mare (in spatele Teatrului National)
Brasov: Primaria Brasov
Targu Mures: Bdul. Cetatii (langa intrarea in Cetate)
Invitam si alte orase sa se alature actiunii!

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

NexT

Miercuri, 1 aprilie, incepe a treia editie a Festivalului International de Scurt si Mediu Metraj NexT.

120 de filme, dintre care 25 in Competitie, 50 de invitati din strainatate, seminarii de regie, sound design, scenaristica si nu numai, un concurs original de bricolaj, obiecte hand-made realizate pe baza elementelor din vizualul NexT care pot fi ale voastre, petreceri pana in zorii zilei, toate va asteapta in perioada 1 - 5 aprilie, la Cinema Scala, Cinemateca Eforie, Orange Concept Store, Control Club, The Silver Church si Museo Café.

Programul complet al festivalului, informatii despre filme si invitati, trailerele filmelor din Competitie si alte lucruri simpatice despre NexT 2009 gasiti pe www.nextproject.ro

Pretul unui bilet este de 6 lei (atat la Cinema Scala cat si la Cinemateca Eforie), iar la festivitatea de premiere (sambata, 4 aprilie, ora 19.00, Cinema Scala), accesul este liber.

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

Romania - Serbia
Nu înţeleg ce mai stau unii să comenteze, să analizeze, să ...eze cauzele pentru care România a pierdut meciul cu Serbia. E simplu. Motivele le-au enunţat foarte exact chiar comentatorii TV ai meciului de sîmbătă: mingea era prea umflată şi terenul prea tare.

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

Cît de român eşti?
Fă-ţi testul aici!

Preluată de pe diacritica.

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

Urmuz featuring Perjovschi (sau invers)


www.cartier.md

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)

Recenzii pe bani
Nu ştiu alţii cum sunt dar eu, când mă uit pe bloguri (culturale), mă aştept să găsesc nişte păreri sincere. Mă aştept să găsesc opinii mai "pe bune" decît cele din anumite publicaţii, acolo unde intervin multe "presiuni" exterioare: de la politica editorială până la relaţia personală a autorului articolului cu artistul despre care scrie.

M-am crucit, de curând, când un amic mi-a povestit despre o editură (mare) care prin publicitate înţelege să plătească recenzii. Şi mai mult: conducerea publicaţiei căreia i s-a propus să scrie recenzii pe bani nu înţelege de ce redactorii refuză să facă aşa ceva.

Ieri am aflat că există neşte blogări (foarte citiţi) care nu fac decît recenzii pe bani!!!

noreply@blogger.com (Berea de dupa...)